From the summer to the spring, from the mountain to the air, from Samaritan to sin…

Oricum sunt :)

“Nu-i aşa că dac-anume,
Eu fac numai lucruri bune
Şi te fac doar să zâmbeşti
Ca o zână din poveşti
Zi de zi, seară de seară,
Sunt şi eu o primăvară?”

Nu-mi raspunde. Stiu ca sunt! )
Diz is mi…intr-o profunda criza de modestie ahahahaa

Sa ne bucuram de primvara, zic!

pam pam! :)

O leapsa legata de 1 aprilie de la amicul Eduard. Mai cu intarziere asa…:D

De azi inainte o sa merg zilnic la facultate.

Bine, hai ca prima a fost prea gogonata…de azi inainte o sa merg macar de 2 ori pe saptamana la facultate.

Fetele de pe Dorobanti:
– s-au saturat sa se perinde prin fata cafenelelor (doar-doar l-or agata pe unu` care sa strige dupa ele “hei, pisi! si apoi sa dea si el o cafea );
– s-au hotarat ca e mai important sa citeasca o carte sau sa viziteze un muzeu decat sa detina un fake Vuitton;
– s-au hotarat sa renunte la tocurile de 10 cm in mijlocul zilei, pentru ca sunt foooooarte incomode si si-au dat seama ca sunt penibile si de prost gust;

Baietii de Dorobanti:
– s-au hotarat sa isi lase astazi masinile acasa, sa nu si le mai etaleze in fata cafenelelor (doar-doar or agata-o pe una careia sa ii placa sa fie strigata “hei pisi!” – ceea ce nu e foarte greu, avand in vedere faptul ca tuturor domnisoarelor le place apelativul asta);
– s-au hotarat sa circule cu metroul pentru ca e mai rapid;
– s-au hotarat sa renunte la tinutele D&G din cap pana in picioare (alea cu scrisul cel mai mare evident, sa se vada “fratemeleu cine-i mare barosan, da barosan da barosan…eu sunt mare barosan, da barosan da barosan, eu sunt mare number one” =))), dandu-si seama ca sunt deasemenea de prost gust.

Udrea a fost destituita din functia de MinistrA a Turismului. (ahahahahaha…cand vreodata (in mandatul lu` Basescu)!? Si iata vine si raspunsul: Niciodata! ahahahaa)

Avand in vedere ca se apropie Sfintele sarbatori de Pasti, carnea de miel, oule si alte alimente ce se consuma cu aceasta ocazie se vor ieftini (ca in toate tarile normale la cap si civilizate), pentru ca tot romanul sa aiba ce pune pe masa.

Gigi Becali s-a hotarat in sfarsit sa vanda Steaua.

Leul este in continua crestere in raport cu euro, si pana prin octombrie asa, o sa tot creasca.

Ala (cu nume de actor de telenovele – Jose Miguel, Armando, Fernando) de la Caransebes si-a dat seama ca e atat de prost (incat ii curge scuipat din gura de prost ce e) si de penibil si a zis ca mai bine nu mai apare la Tv.

Cei de la Orange si-au dat seama ca sunt niste nesimtiti si au hotarat ca de azi inainte internetul (pe care il platim), ce credeti ?!?! CHIAR sa functionezeeeeee.

Si atat ca daca ma mai gandesc ma apuca nervii rau de tot. Si ma imbrac si ma duc peste aia la orange si fac un scandaaaaaal, ii distrug! =))
Si mi-e cam lene sa ma ridic din pat, mai ales ca si ploua afara si de-aia mai bine ma opresc.
Merg sa-mi fac un ceai de tei sa ma calmez (si sa mananc o tableta intreaga de ciocolata. Si apoi sa alerg 2 ore sa ard caloriile.

Eeee..la naiba cu caloriile, fac si eu o aroganta! =)))

…

“Aşa se întâmplă logic, plecăm şi sosim undeva.
Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,
poate nu trebuia să plecăm.
Dar problema nu-i asta, ci faptul că sosim undeva,
Totdeauna sosim undeva.
Poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie,
nu sosim unde-am vrut,
Dar sosim undeva şi câtă vreme sosim undeva
totul e logic.
Chiar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,
totuşi am plecat şi am sosit undeva,
Am greşit drumul, dar am sosit undeva.
Dar când nu mai sosim nicăieri totul devine ilogic.
Spre ce ne ducem dacă nu sosim nicăieri?”

Octavian Paler – “Logica inutila”

Asteptand…

“Inchipuiti-va ca intr-o zi ar fi venit un tren si n-am fi mai avut putere sa urcam in el. L-am dorit prea mult, l-am asteptat prea mult. Ne-am epuizat in asteptare si nu ne-a ramas nicio picatura de energie pentru a ne bucura de sosirea lucrului asteptat.
Numai ca ne-am fi simtit striviti de o mare tristete, amintindu-ne cat am visat trenul acela care acum pleacă fara noi. Si ce-am fi putut face dupa plecarea trenului? Singura noastra sansa ar fi fost sa uitam de el, sa uitam de toate, sa dormim, iar cand ne trezeam, cu ultimile noastre puteri, sa asteptam alt tren…”

Octavian Paler – “Viata pe un peron”

Doamne, ce bine e sa fii complet cretin!

Ce urmeaza sa fie scris in postu` asta nu are absolut nicio legatura cu titlul. Da` mi-a placut asa de mult replica asta cand am auzit-o intr-o piesa de teatru vazuta recent, incat nu am putut sa ma abtin. Adica vorba aia…te abtii, te abtii….DAR CAT?! In fine, sper ca ma intelegeti.

Boooon….sunt foarte surprinsa sa vad ca am reusit sa pun un videoclip de pe youtube pe blog. Sunt chiar mandra de mine. Si m-am gandit sa imi incerc norocul si cu niste poze – pe care sper sa reusesc sa le pun si sa se vada mai mari asa, sa se inteleaga ceva din ele adica …
(tot reclame si tot la bere. nu stiu ce m-a apucat cu berea asta, eu care nu ii suport nici macar mirosul. ca sa nu spun ca nu am baut never ever bere. nu beau eu prostii din astea. doar vodca
MAMI, cand o sa citesti asta de dimineata, sa stii ca glumeam doar, ca sa vada lumea ca sunt haioasa ).

Asta ca sa vedeti cat de complexe sunt femeile:>
THANK GOD YOU’RE A MAN.

reclama misto. sau asa ceva.

O chestie numita “leapsa”, in legatura cu reclame misto, de la Eduard (sorry Eddie, nu stiu sa fac in asa fel incat sa ti se albastresca numele, ca lumea sa poata intra pe blogul tau, daca da clic pe nume; sa fie ca un fel de link asa…habar n-am…nu am descoperit cum se face. inca )
Asa, sa revenim… reclamele la Budweiser (astea cu animale) sunt geniale. Dintre toate am ales-o pe asta:

Si inca n-am descoperit cui sa ii trimit mai departe leapsa pentru ca dintre toti cunoscutii mei, Eddie este singurul cu blog (de, ce sa-i faci, noi astia din Predeal suntem putin mai inapoiati; la noi nu prea e lumea cu bloguri, cu astea…adica in afara de hi5…mai slabut asa )

Enjoy!

Fara titlu.

Soarele zice multe. Trebuie doar sa stii sa il asculti.
Frunzele susotesc la fiecare bataie a vantului. Trebuie doar sa stii sa le asculti.

Astazi am fost in parc. Am ascultat si soarele si frunzele.
Am vazut pe cerul mohorat cum se luptau sa razbata timid cateva raze de soare. Intr-un final au iesit invingatoare. Atat am asteptat. Mi-am luat cartea si am plecat sa ma plimb pe alelile intortocheate.
M-am plimbat, am incercat sa ma regasesc in labirintul de alei si poteci. M-am asezat pe o banca, am stat si am citit. Vreo doua ore. Soarele capatase curaj si era tot mai cald. Vantul nu se lasa mai prejos si incerca din rasputeri sa intoarca filele cartii mele, mai repede.

Am vazut doi batranei, cu parul alb, dar ochii senini si limpezi, plimbandu-se si tinandu-se de mana. Strans.
Am inteles ca vantul incercase din rasputeri sa intoarca si filele cartii lor, mai repede. Poate reusise.
Dar erau fericiti. E placut sa vezi cum unii reusesc sa sfideze timpul cu greutatile lui. Timpul nu lasase urme decat pe chipurile lor. Sufletele le erau inca tinere, calde si fericite ca erau impreuna. M-au impresionat.

M-am bucurat ca am petrecut cateva ore doar eu cu mine.

Astazi am invatat sa rad, sa plang, sa ma bucur de lucrurile simple, sa sper, sa cred, sa iubesc, sa visez, sa vad lucrurile si altfel, sa am mai multa incredere, sa-mi dau seama ca timpul nu iarta pe nimeni si e pacat sa-l lasi sa treaca pe langa tine.

Soarele zice multe.
Frunzele susotesc la fiecare bataie a vantului.
Astazi am invatat sa le ascult.
Uitasem cum e.
Azi am fost cu adevarat fericita.

Citat: “Nu exista fericire de care sa iti amintesti fara tristete. Fericirea noastra rezida in ceea ce-l determina pe om sa-si dea seama ca este om si sa ramana asa.”
“Numai că la o carte e mai uşor să-ţi dai iluzia că poţi să rămâi la aceeaşi pagină. Chiar dacă şi asta e o iluzie. O minciună. Pentru că, dacă rămâi la aceeaşi pagină, de fapt citeşti mereu o pagină nouă pe măsură ce îmbătrâneşti. “ [Octavian Paler]

Prima seara de vineri!

Mdea…a fost prima seara de vineri petrecuta la capitala. Pana acum, in weekend plecam acasa, la Predeal. Acum am zis sa raman. Proasta decizie. NICIODATA NU MI-AM IMAGINAT CA BUCURESTIUL POATE SA FIE ATAT DE PLCITISITOR in weekend!

Sa o luam cu inceputul. Am iesit la ora 22.30 in cautarea unei cafenele, unde sa putem sta la o barfa, ca fetele. Am fost la Univeristate, la cafenele alea de pe acolo. Stiam ca un cunoscut si un foarte bun barman de pe la noi (daca nu cel mai bun chiar) si-a deschis un bar. Foarte, foarte misto. Interbelic. Doar ca nu stiam ca seara se da muzica mai tare si devine un fel de club. Muzica ok, lume ok…dar noi voiam sa stam de povesti.

Apoi ne-am dus la o cafenea tot pe acolo (imi scapa numele) si cand sa comandam, ospatarul ne anunta ca in 30 minute se pregatesc sa inchida! Cam la toate cafenelele este la fel!
Nu-mi vine sa cred ca la ora 11 seara, in Bucuresti nu ai unde sa te duci sa bei un suc!!!

Ne-am plimbat vreo ora cred cu masina de la Romana in Dorobanti, benoclandu-ne pe la geamurile cafenelelor, poate-poate om gasi vreo masa libera! De unde frate, ca alea 4 cafenele care mai erau deschise la 12 noaptea erau full! Full-full nu asa…

In fine, am gasit o masuta (mica, mica, foarte mica, cat o nuca, cea mai mica dintre nucile mici) libera la Turabo, la Romana..
Dar am ramas profund dezamagita ca in minunatul Bucuresti nu ai un loc misto unde sa poti bea un suc si sa stai de povesti, vineri seara la 12.

Astept seara de maine, sa vedem cum o fi.

Citat: “Orasele, ca si pisicile, se vor arata in adevarata lor splendoare, noaptea.” [Rupert Brooke]

Es em es…

Toata discutia de mai jos s-a desfasurat prin sms, intre mine (Mandarina) si Laurentiu FunnY Fructul Pasiunii (intr-un post viitor o sa explic si de ce i se spune asa):

Mada: “Stiai ca exista limba MANDARINA? E un dialect al limbii chineze. De-aia nu ma intelege nimeni!”
Laurentiu: “Deci locul tau nu e aici. Te muti in China?”
Mada: “Nu in China. Plec sa cuceresc un nou taram. Mandarina – land.”
Laurentiu: “Daca o sa ai nevoie de locuitori, sa ma suni.”
Mada: “Si ce sa-ti zic?! – Buna ziua!
– Buna ziua!
– Am si eu nevoie de niste locuitori pentru noua mea tara. Puteti sa ma ajutati?
Si tu faci un casting si imi trimiti locuitorii potriviti!”
Mada: “Fii atent. Daca te muti si tu in tara mea, te fac presedinte. Si io o sa fiu un fel de God asa. Sau un fel de Buddha. ZEITA MANDARINA.”
Laurentiu: “Da facem o tara mica sa nu avem batai de cap.”
Mada: “Da, logic.”

To be continued…

Citat: “Copilaria este inima tuturor varstelor. Daca indiferent de anii trecuti peste tine, poti sa te mai bucuri ca un copil, inseamana ca te poti considera fericit.” [Lucian Blaga]